Evenimentul Bucureștiul Rezilient Climatic, din noiembrie, a adus în fața publicului atât informații statistice relevante cât și exemple concrete de intervenții pentru adaptarea orașului, iar mai jos îți propunem să treci prin 4 tipuri de astfel de intervenții, implementate în mai multe orașe din lume, care să-ți servească drept inspirație pentru propriile idei de proiecte pentru cea de-a doua rundă de finanțare pentru reziliența climatică susținută de Orange.
Bucureștiul e asemănător cu Parisul din mai multe puncte de vedere. Avem și o populație asemănătoare, cu un număr similar de locuitori seniori, vulnerabili la extremele climatice.
Unde nu ne asemănăm deloc este în ceea ce privește seriozitatea cu care este tratată criza climatică în capitala Franței. Administrația locală pariziană a început de mai mulți ani să vadă schimbările climatice ca pe o realitate zilnică, mai ales că Parisul se confruntă deja cu efecte tangibile ale acestei crize.
Acestea au dus la conturarea unei viziuni de reziliență climatică pe care o putem rezuma drept „un oraș care se salvează singur, prin implicarea fiecărui locuitor al Parisului”. Acest lucru înseamnă:
1️⃣ dezvoltarea unei culturi comune a locuitorilor asupra riscului,
2️⃣ consolidarea solidarității și a legăturilor sociale,
3️⃣ adaptarea Parisului la provocările și riscurile emergente și
4️⃣ mobilizarea autorităților și actorilor economici din cercetare și inovare.
✔️ Transformarea curților școlilor publice în insule de răcoare (cool islands) accesibile comunității;
✔️ Scăderea poluării generate de bulevardul Périphérique prin scăderea vitezei maxime admise, introducerea de benzi speciale pentru transport public, piste de biciclete, bariere acustice verzi, măsurători continue ale calității aerului și ale zgomotului, cu date publicate în timp real;
✔️Adaptarea piețelor pariziene prin reamenajări care prevăd trafic redus și mai multă vegetație, în Place de la Nation, de exemplu, 50% din spațiu a fost redat pietonilor și cicliștilor.
Ca și Bucureștiul, nici Barcelona nu are bani la dispoziție pentru adaptarea orașului, dar a găsit soluții, cu viziune, date precise, coordonare şi adaptare locală.
Administrația locală a creat o reţea de adăposturi climatice, adică 300 de spaţii interioare şi exterioare care au fost puse la dispoziţia cetăţenilor, astfel încât fiecare locuitor să aibă acces la un refugiu termic într-un interval de 10 minute de mers pe jos, oricând are nevoie să scape de căldura ce devine insuportabilă.
Aceste refugii au fost amenajate în biblioteci, centre civice, piețe sau parcuri, locuri care oferă confort termic și siguranță în lunile toride, fără a-și pierde funcționalitatea obișnuită.
Investiția administrației locale a constat doar în semnalizarea și promovarea adăposturilor climatice, printr-o campanie clară și recognoscibilă, ce-i drept, care arăta oamenilor unde găsesc răcoare și apă în oraș.
Ce e foarte important de spus e că, în Barcelona, rețeaua de adăposturi climatice a pornit de la o analiză detaliată a vulnerabilităților urbane. Autoritățile au identificat zonele și categoriile de locuitori care erau cele mai vulnerabile:
🔴 cartiere dens populate, cu deficit major de spații verzi;
🔴 comunități cu venituri reduse;
🔴 femei și bărbați în vârstă care trăiesc (singuri sau nu) în clădiri vechi, cu confort termic redus.
Rețeaua de refugii climatice este o intervenție bazată pe înțelegerea nevoilor reale ale oamenilor, nu pe investiții spectaculoase, ci pe reorganizarea inteligentă a ceea ce deja există.
După o rupere de nori din 2011, clasificată statistic drept un eveniment care se întâmplă o dată la 1.000 de ani și inundații ce au cauzat daune de peste 800 milioane de euro, autoritățile locale au căutat soluții. Le-au găsit într-un plan general care integrează 300 de proiecte care pot funcționa atât interconectate cât și izolate, și care au rolul de a ajuta orașul să facă față inclusiv ruperilor de nori cum se întâmplă o dată la 100 de ani.
Adaptarea s-a întâmplat prin identificarea a 7 bazine geografice de scurgere a apei din precipitații, care au arătat autorităților încotro își dorește apa să curgă când cantitatea sa este prea mare pentru sistemul de canalizare al orașului. Apoi, pentru fiecare dintre acestea s-au creat proiecte din 3 categorii principale:
✔️ Parcuri și terenuri de sport inundabile care, la nevoie, pot deveni bazine de retenție temporare.
✔️ Reprofilarea anumitor străzi pentru a fi transformate în canale de suprafață, care ghidează rapid apa spre port sau zone inundabile, fără a mai pune presiune pe sistemul de canalizare.
✔️ Înlocuirea asfaltului cu suprafețe permeabile acolo unde este posibil.
Ideea de bază este menținerea apei la suprafață și transformarea orașului într-un burete.
Exemple de proiecte concrete, ce vin cu soluții bazate pe natură, pentru adaptarea orașului la schimbările climatice au fost aduse de mai mulți speakeri, dar cele prezentate de reprezentanții Ramboll Water te-ar putea ajuta să înțelegi mai bine dimensiunea proiectelor pe care apelul curent o vizează pentru bugetul de 250.000 lei alocat ariei I de finanțare.
În Singapore, în Bishan-Ang Mo Kio Park, un curs de apă transformat în canal betonat a redevenit un curs natural, care să folosească apa din precipitații pentru a iriga un întreg parc dar și pentru a oferi studenților spații în care să testeze diferite intervenții de management al apei.
În portul Offenbach, într-o fostă zonă industrială închisă publicului, administrația a creat un loc în care oamenii se pot apropia de apă, care are și rolul de a proteja împotriva inundațiilor. Pe măsură ce nivelul râului crește, apa urcă treptele spre oraș, fără a se revărsa.
În Jordal Sports Park din Oslo, administrația a readus la suprafață pârâul natural Hovinbekken, care curgea printr-o conductă înainte, pentru a susține habitatul, biodiversitatea și recreerea în întreaga zonă, un teren abandonat, care a devenit un parc plin de viață, iubit de toți locuitorii.
Pentru și mai multe insight-uri, urmărește prezentările de pe canalul de YouTube al Fundației Comunitare București, iar dacă ai întrebări, participă la următoarea consultare online, din 16 decembrie, ora 16:00. Pentru a te înscrie, trimite un email pe adresa ana @ fundatiacomunitarabucuresti.ro până luni, 15 decembrie, și-ți spunem cum să te conectezi online pentru a primi lămuriri în legătură cu runda de finanțare sau aplicația ta.
