Adina, Sorin, Alina, George, Cristian și Ioana – șase vecini din Plevnei 44 – au pornit împreună proiectul „Ia un loc la tine la bloc”. În câteva luni, curtea blocului s-a transformat radical: au apărut bănci, flori, o atmosferă caldă și o energie nouă între oameni. Au plantat 384 de flori, arbuști și plante perene, inclusiv 17 specii noi, 10 specii perene și 40 de plante anuale și perene alese special pentru polenizatori. Totul, într-un loc în care „n-a crescut nimic 20 de ani”.
La început, totul părea imposibil. De fiecare dată când discuția ajungea la curtea blocului, răspunsurile erau aceleași:
„Nu se poate.”
„Costă prea mult.”
„Să vină primăria.”
„Pe pământul ăsta n-a crescut nimic 20 de ani, crezi că o să crească ceva acum?”, își amintește Adina, unul dintre inițiatori. Dar într-o seară, obosită după o zi de muncă, a decis să schimbe placa:
„Dacă eu vă aduc banii și oamenii, mă lăsați să fac ce vreau?”
Răspunsul a fost un „da” nesperat, iar de aici a început aventura.
Video: Alex Busuioceanu
De atunci, mai multe seri la rând, vecinii de pe trei etaje se strângeau și „puneau la cale țara”.
„Dacă nici asta nu te aduce împreună… când, în loc să te odihnești după o zi plină, alegi să muncești pentru niște oameni pe care nici măcar nu-i cunoști foarte bine ... de acolo îți iei energie.”
Un moment memorabil a fost când doi vecini, proaspăt căsătoriți, au venit la grădinărit a doua zi după cununia civilă.
„Au venit în trening, cu un platou de prăjituri, și și-au ales un arbust ‘al lor’, pe care l-au plantat împreună. A fost incredibil”, povestește Adina.
Desigur, drumul nu a fost lipsit de obstacole.
„Au fost momente de frustrare. Când am adus opera în curte și oamenii au stat doar la geam, fără să coboare. Sau când ne așteptam la mai mulți participanți și n-au venit. Dar la final, rezultatele te fac să uiți tot ce a fost greu.”
Pentru prima dată în 60-70 de ani, curtea blocului a devenit un subiect de conversație.
„Până atunci era doar un spațiu neutru, un loc de trecere. Acum oamenii își dau cu părerea: ‘De ce am pus planta asta și nu alta?’, ‘Nu ar merge banca mai încolo?’ Și e minunat, pentru că asta înseamnă că îți pasă.”
O vecină a venit într-o seară de la țară, cu trei fire de liliac în geantă:
„S-a apucat să sape și să planteze. Mi-a zis că altfel ar fi murit până a doua zi. Gestul acela m-a emoționat enorm.”
Schimbările nu sunt doar vizibile în spațiu, ci și între oameni.
„Pentru prima oară, vecinii și-au spus ‘bună ziua’. Și nu doar atât. Ne-am adunat la masa de Paște, gătim unii pentru alții, bem o bere în curte. Suntem deja prieteni.”
Alina descrie curtea lor ca pe o „blue zone”: „Nu știu dacă vom trăi mai mult, dar sigur trăim mai bine. Pentru că, atunci când stai de vorbă cu vecinii, chiar și când te contrazici despre unde să pui o bancă, creezi legături. Și asta schimbă tot.”
Astăzi, curtea are bănci, plante, un aer complet diferit. Dar mai important, are o comunitate. „Nu mai e doar despre ideile mele sau ale Adinei. Deja și alții vin cu propuneri. E clar că proiectul are un viitor.”
Mesajul lor pentru alte zone din oraș?
„Se poate. Și merită. Trebuie doar să încerci.”
