Toate privirile spre modificările aduse în Parlament legislației de urbanism și spații verzi

Codul Urbanismului și Legea spațiilor verzi, două proiecte vitale pentru modul în care pot fi conservate și extinse spațiile verzi din mediul urban, sunt aproape de votul final în Parlamentul României. Deși pornesc de la intenții pozitive ale asociațiilor profesionale de arhitecți, urbaniști și peisagiști, ambele proiecte de lege au fost asaltate de amendamente nocive în Comisia de Mediu și Comisia de Administrație Publică din Camera Deputaților

Se fac presiuni uriașe din partea AREI — asociația dezvoltatorilor imobiliari — pentru ca terenurilor private încadrate ca spații verzi în documentațiile de urbanism să le poată fi schimbată destinația și să devină construibile. Dacă aceste modificări vor fi votate iarna aceasta în plenul Camerei Deputaților, Bucureștiul riscă să piardă peste jumătate din zonele verzi existente, în ciuda argumentelor exprimate de către experți, societatea civilă, organizații profesionale și activiști de mediu.

O parte dintre dezvoltatorii imobiliari susțin că le este afectat dreptul la proprietate dacă nu pot construi și că protejarea spațiilor verzi private reprezintă o formă mascată de expropriere. În schimb, uită să menționeze că există o decizie a instanțelor în acest sens, care arată că dreptul la proprietate nu este unul absolut și că interesul public la un oraș dezvoltat armonios primează interesului privat. Deși dreptul la proprietate este garantat prin Constituție, dreptul de folosință este supus unor reguli de urbanism, în scopul asigurării dezvoltării sustenabile a orașelor și creșterii calității de locuire. În plus, dezvoltatorii care au cumpărat drepturile legale de retrocedare uită să spună că au putut opta pentru despăgubiri în bani sau primirea altor terenuri în compensare, însă au refuzat asta și acum încearcă schimbarea încadrării spațiilor verzi rămase în țesutul urban.

Toate acestea se petrec în contextul în care cel mai recent raport publicat de Agenția Europeană a Mediului arată că poluarea aerului este responsabilă pentru peste 29.000 de morți premature în România. Alianța Europeană de Sănătate Publică (EPHA) arată într-un alt studiu că România înregistrează cel mai mare cost mediu asociat poluării din Europa, cu 30% peste peste valoarea medie europeană, iar Bucureștiul este orașul european cel mai afectat de costurile sociale cauzate de poluarea aerului, respectiv 3004 euro/locuitor anual.

Comunitatea de specialiști, grupuri civice și ong-uri de mediu din cadrul Platformei de mediu pentru București urmărește îndeaproape modificările legislative, fiind unul dintre subiectele dezbătute recurent în cadrul întâlnirilor comunitare.

De-a lungul timpului, mai multe scrisori deschise au fost trimise din partea comunității spre deputații din Comisia de Mediu și Comisia de Administrație Publică, urmate de întâlniri în care facilitat dialogul dintre parlamentari, specialiști și societatea civilă. Am căutat să evidențiem importanța pe care zonele verzi rămase o au pentru dezvoltarea sănătoasă a capitalei și nevoia de a le proteja mai mult decât am făcut-o până acum.